Sahul intereseaza cercetatori din lumea intreaga pentru capacitatea lui deosebita de a perfectiona fiinta umana din multe puncte de vedere.
Pe masura ce trece timpul, tot mai numerosi oameni inteleg ca sahul este mai mult decat doar un joc (" more than just a game" ), cum le place americanilor sa zica.
In studiul: TEACHER'S GUIDE: RESEARCH AND BENEFITS OF CHESS (GHID PENTRU PROFESORI: CERCETARI SI BENEFICII ALE SAHULUI), Dr. Robert C. Ferguson din SUA, dupa ce trece in revista cele mai importante realizari in domeniu, la sfarsit afirma ca daca ar trebui sa faca un rezumat al intregii lucrari in doar trei cuvinte, acestea ar fi : ‘’ Chess is everything’’ (Sah este orice).
Altfel spus, sahul este un perfect simulator al vietii, caci si viata este o lupta.
Cand intri in miraculoasa lui lume pe saizeci si patru de patrate si din greseli si reusite inveti sa joci, sa te descurci onorabil si apoi sa castigi, fara sa sesizezi imediat, iti specializazi progresiv creierul in rezolvarea de probleme din ce in ce mai complexe si stochezi in minte solutii si proceduri care se pot aplica zilnic si in viata in situatii similare celor pe care le-ai intalnit la masa de joc.
In partidele ce urmeaza puteti vedea ce si cum gandeste un jucator care evaluand cu grija posibilitatile si slabiciunile sale si ale adversarului incearca sa le foloseasca in favoarea sa si sa puna in aplicare un plan strategic riguros stabilit dinainte pe baza Legii universale a organizarii, asa cum se arata in cartea SAH SI CIBERNETICA (1986) de acelasi autor
Pe masura ce trece timpul, tot mai numerosi oameni inteleg ca sahul este mai mult decat doar un joc (" more than just a game" ), cum le place americanilor sa zica.
In studiul: TEACHER'S GUIDE: RESEARCH AND BENEFITS OF CHESS (GHID PENTRU PROFESORI: CERCETARI SI BENEFICII ALE SAHULUI), Dr. Robert C. Ferguson din SUA, dupa ce trece in revista cele mai importante realizari in domeniu, la sfarsit afirma ca daca ar trebui sa faca un rezumat al intregii lucrari in doar trei cuvinte, acestea ar fi : ‘’ Chess is everything’’ (Sah este orice).
Altfel spus, sahul este un perfect simulator al vietii, caci si viata este o lupta.
Cand intri in miraculoasa lui lume pe saizeci si patru de patrate si din greseli si reusite inveti sa joci, sa te descurci onorabil si apoi sa castigi, fara sa sesizezi imediat, iti specializazi progresiv creierul in rezolvarea de probleme din ce in ce mai complexe si stochezi in minte solutii si proceduri care se pot aplica zilnic si in viata in situatii similare celor pe care le-ai intalnit la masa de joc.
In partidele ce urmeaza puteti vedea ce si cum gandeste un jucator care evaluand cu grija posibilitatile si slabiciunile sale si ale adversarului incearca sa le foloseasca in favoarea sa si sa puna in aplicare un plan strategic riguros stabilit dinainte pe baza Legii universale a organizarii, asa cum se arata in cartea SAH SI CIBERNETICA (1986) de acelasi autor
Partida nr. 1
Alb : Constantin V. Mihaescu Negru : Calculator
1. d2-d4 Cg8-f6
Ca sa evite complicatiile tactice in care negrul e expert, albul urmareste de la inceput un plan strategic viclean care prevede micsorarea la maximum a spatiului de manevra al pieselor negre, intarzierea intrarii in joc, inghesuirea lor pe un flanc si pregatirea discreta a loviturii decisive pe celalalt flanc. Totodata in zona confruntarii acute numarul pieselor active negre trebuie sa fie mai mic decat al pieselor active albe.
2. c2-c4 c7-c6
Albul pregateste activarea damei pe campurile c2 si b3, unde nu impiedica iesirea in joc a calului din b1, a nebunuluii din c1 si a turnului din a1 care va intra in lupta pe coloana « d. ».
Negrul inventariaza rapid slabiciunile existente sau iminente in pozitia albului si se pregateste sa le atace obligandu-l sa si le apere, In acest fel intentioneaza sa preia initiativa, sa conduca apoi jocul in favoarea sa. La mutarea nebunului din c1 vrea sa atace cu dama pionul din b2.
3. Nc1-g5 Cf6-e4
Nebunul alb elibereaza campul c1 si ataca singura figura activa a negrului: calul din f6. Daca negrul joaca 3.. h6 pentru a alunga nebunul, atunci albul joaca 4. N: f6 si dupa 4 …e: f pionul din f6 impiedica dezvoltarea pieselor negre de pe flancul regelui.
Constatand ca nebunul din g5 este neaparat, deci slab, negrul incearca sa iasa din incurcatura atacandu-l chiar cu calul amenintat. Atat retragerea nebunului, cat si apararea lui cu 4. Dc1 ar intarzia aplicarea planului albului.
4. h2-h4 ! Dd8-b6
Pe tempoul cheltuit de negru cu atacul nebunului, albul mai aduce in joc o piesa si apara nebunul fara a-si intarzia planul, ci dimpotriva joaca pentru indeplinirea lui.
Negrul ataca simultan pionul slab b2 si pionul d4. Albul s-ar putea apara jucand 5. b3 sau 5. Nc1, dar in ambele cazuri ar trebui sa sacrifice un tempo pentru o mutare inactiva. De aceea albul decide sa sacrifice un pion pentru a-si aduce repede mai multe figuri in joc decat adversarul
5. Dd1-c2 ! Ce4 : g5
Albul elibereaza campul d1 pentru rocada, apara pionul b2 care va proteja regele dupa rocada si lasa neaparat, ca momeala, pionul d4, un « pion otravit.» Capturarea lui va aduce negrului o pierdere de doi tempo.
Schimbul calului pe nebun este favorabil numai albului, caci pe calul schimbat negrul cheltuise trei tempo pentru a-l aduce in campul g5 pe cand pe nebun albul cheltuise numai un tempo. Rezulta ca schimbul aduce negrului o pierdere de doi tempo.
6. h4 : g5 Db6 : d4
Nedescoperind in calculele sale pe multe mutari inainte nici o varianta in care sa ajunga in dezavantaj material, negrul captureaza pionul din d4, cazand astfel in cursa subtila strategica intinsa de alb. Oricat ar fi de performant, calculatorul nu poate sesiza ideea centrala a unui plan strategic pe termen lung, de felul celui dupa care joaca albul. Negrul mentine pana la final un pion avantaj, dar pierde partida strategic, inainte chiar de a-si putea aduce in joc nebunul din f8 si turnul din h8.
7. Cg1-f3 Dd4-b6
Albul aduce inca o figura in joc. Negrul nu poate face acelasi lucru fiind obligat sa retraga dama si de aceea ramane in urma cu inca un tempo in dezvoltarea pieselor sale.Daca numaram pentru fiecare dintre cele doua parti beligerante cate piese actioneaza deja in jumatatea de teren a celeilalte, observam ca inegrul are numai o singura asrfel de piesa, iar albul are cinci. In numai doua mutari albul poate face rocada, negrul ar putea sa o faca numai in patru, deoarece pionul din h7 trebuie aparat,
8. Cb1-c3 d7-d6
In timp ce albul reuseste sa aduca in joc inca o figura pe un camp avansat de unde la mutarea urmatoare poate ataca direct dispozitivul de aparare advers, negrul este nevoit sa se multumeasca numai cu o mutare inofensiva, pregati- toare de pion, menita sa permita scoaterea in joc a nebunului din c8 si inaintarea doua campuri a pionului e7..
Albul este deja pregatit sa-si puna regele la adapost si sa aduca in joc turnul din a1 efectuand rocada mare.
9. e2-e3 e7-e5
Albul amana efectuarea rocadei pentru ca la 9, ,,, Ng4 sa poata raspunde cu 10. Ne2 oferind un schimb de figuri pe campul f3 care i-ar fi favorabil intrucat ar aduce in joc inca o figura pe cheltuiala de tempo a adversarului.
Negrul isi creeaza un pion in centrul tablei si face loc nebunului pentru a iesi pe campul e7 de unde ar ataca pionul din g5. Cascada de amenintari la care va fi supus pana la sfarsitul partidei nu-i va permite insa sa faca aceasta mutare. Iar pionul avansat din g5 va participa la pressingul si la lovitura finala a albului.
10. 0-0-0 Nc8-g4
Cu efectiarea rocadei mari, pregati- rile de atac ale albului s-au incheiat cu succes. Superioritatea sa pozitionala este evidenta. Albul trece la tranformarea ei in victorie cu mutari care imbina mane- vre strategice cu lovituri tactice.
Negrul scoate in joc nebunul din c8 pe campul de pe care leaga calul din f3 de turnul din d1, stanjenind jocul albului si pregatindu-se ca dupa mutarea calului sa faca si el rocada mare. Jocul energic, foarte precis al albului nu-i va permite sa se elibereze de sub presiune astfel.
11. Nf1-e2 Cb8-a6
Albul isi desleaga imediat calul din f3 scotand la lupta ultima figura inca neintrata in joc si ameninta ca la mutarea urmatoare sa alunge nebunul stanjenitor din g4 si sa-l oblige fie sa se retraga, fie sa accepte schimbul pe f3 iesind din joc cu doua tempouri pierdute de negru pentru mutarile lui.
Negrul scoate calul pe campul a6 de pe care la mutarea urmatoare ar fi putut fie sa atace cu tempo dama alba mutand pe campul b4, fie sa mute pe campul c5 si apoi pe a4 sub apararea damei mutate in prealabil pe b4.pentru a elimina Cc3.
12. De4 ! Ng4 : f3
Albul ameninta cu capturarea ne- bunului negru fara aparare din g4 si aduce dama in centru marind presiunea asupra dispozitivului de aparare advers prin noi posibilitati de combinatii tactice posibile datorita excelentei colaborari a pieselor lui.
Negrul accepta schimbul pe f3 urmand ca la mitarea fireasca (dar gresita) 13. N: f3 sa faca in sfarsit rocada mare si sa mai reduca astfel numarul diverselor amenintari.
13. De4: f3! Ca6-c5
Albul muta nefiresc, dar strategic foarte precis. Dama alba ocupa coloana pe care la f7 se afla un pion negru aparat numai de rege. Daca el face rocada, atunci acest pion este capturat de regina alba si sub presiunea turnurilor albe, a nebunului alb si a pionului din g5 flancul regelui negru se prabuseste in cateva nutari. Albul controleaza trei coloane si doua diagonale, ceea ce inseamna un mare avantaj de spatiu. Negrul incearca sa contraatace pe flancul regelui alb, dar nu are acolo piese suficiente pentru a reusi.
14. Df3-f5 ! Db6-b4
Albul efectueaza o mutare strategica decisiva. Controland si diagonala c8-h3, el isi mareste si mai mult avantajul de spatiu si impiedica definitiv rocada regelui negru, obligandu-l sa ramana in centru, expus multiplelor amenintari de care sunt capabile piesele albe. Totodata albul face loc pionului f2 sa mute la f4 aducandu-l si pe el in joc cu scopul de a-l schimba pe pionul din e5 pe care se sprijina apararea negrului. Acestei lovituri negrul nu se poate opune. in mod satisfacator.
15. Th1-h4 ! Cc5-a4
Din nou o mutare strategica a albului. El refuza sa recastige pionul sacrificat in deschidere, reapectiv sa ia pionul insuficient aparat din h7, deoarece prin schimbul turnurilor pe acest camp presiunea albului scade. Cu turnul pe h4 albul apara suplimentar pionul c4 pentru a elibera nebunul de aceasta sarcina si a-l putea folosi si pe el in atac. Mai ameninta aducerea acestui turn pe e4 pentru atacul final asupra regelui advers in colaborare cu pionul din f2 adus pe f4, cu celalalt turn , nebunul si dama..
16. Cc3: a4 Db4: a4
Contraatacul negrului a luat sfarsit din lipsa de resurse. In afara de dama, toate celelalte figuri ale negrului sunt inca in pozitia initiala. Negrul resimte acum acut pierderile repetate de tempo din deschidere, pierderi care au micsorat substantial numarul de piese scoase de el in joc. Pionul in plus al negrului nu compenseaza nici pe departe aceste pierderi de tempo. Atacul damei negre asupra pionului alb din a2 este foarte usor de parat cu minimum de mijloace, numai cu regele alb.
17.. Rc1-b1 c6-c5
Negrul constata ca nu mai are timp sa aduca noi forte in atac, din cauza amenintarilor la care este supus dispozitivul sau de aparare. Asfel albul ameninta spargerea imediata a lantului de pioni centrali ce inca mai apara regele negru. In acest scop albul nu poate fi impiedicat sa joace 18. f4 dupa care pionul central din e5 va cadea atacat de trei figure grele ale albului. Negrul se multumeste sa blocheze macar inaintarea pionului c4 si sa pregateasca retragerea damei in aparare pe d7.
18. f2-f4 Da4-d7
Albul incepe atacul asupra centrului negru. In aparare negrul propune schimbul damei sale pe dama albului, incercand astfel sa diminueze pressingul acestuia. Schimbul va fi fireste refuzat si albul va plasa dama pe campul central e4 de unde va continua pressingul si atacul asupra pionului e5.
Desi dana alba nu va mai controla campul c8, negrul din nou nu va putea sa-si puna regele la adapost prin rocada deoarece la 18. …0-0-0 ? el pierde dama legata dupa 19. Ng4.
19. Df5-e4 Dd7-e7
Albul incepe regruparea pieselor atacatoare in vederea loviturii tactice finale.
Negrul isi apara pionul din e5 de pe singurul camp de pe care la mutarea urmatoare ar putea schimba acest pion care nu va mai putea fi aparat de alte piese, in timp ce albul il mai poate ataca imediat cu unul din turnuri iar in mutarile urmatoare si cu celalalt turn. Totodata negrul paraseste cu dama campul d7 unde dupa rocada ar putea fi legata de rege de catre nebunl inamic.
20. Ne2-g4 ! Ta8-b8
Inca o mutare strategica a albului. Nebunul alb ocupa diagonala de pe care impiedica definitiv rocada negrului si sustine puternic atacul final asupra regelui advers.
Constatand ca rocada nu mai poate fi facuta si neavand alt plan mai bun, negrul muta turnul pe b8 de unde va putea porni un contraatac asupra regelui alb cu mutarea 20. … b5 urmata de schimbul pionilor pe c4. Atacat energic de alb, negrul nu va avea insa timpul necesar acestei actiuni.
21. Td1-d5 e5 : f4
Albul ataca acum cu trei piese pionul negru din e5, stalpul apararii negrului. Acesta, neputandu-l apara decat cu doua piese, se decide sa-l schimbe cu pionul alb din f4 si sa propuna din nou schimbul damelor.
Negrul a scapat de grija pionului supraatacat din e5, dar mutarea sa lasa cale libera inaintarii pionului e3 ce poate sparge apararea regelui negru. In plus, disparitia pionului e5 permite aducerea
imediata a turnului alb din d5 la f5 ca sa blocheze si sa atace pionul slab din f7.
22. De4: f4 b7-b6
Albul refuza si de data aceasta schimbul damelor favorabil numai negrului deoarece ar slabi pressingul albului aflat in plin atac. Totodata dama alba se da la o parte permitand inaintarea in atac si a pionului din e3.
Negrul nu se poate opune acestei inaintari si se pregateste sa suporte impactul acesteia luand masuri de consolidare a pozitiei sale, atat cat mai este posibil : pionul b7 face loc turnului din b8 ca la nevoie sa poata apara si e din b7 pionul f7 ce poate fi supraatacat.
23. Ng4-d1 ! De7-e6
Nebunul alb si-a facut datoria pe flancul regelui. Acum se pregateste sa ocupe campul central d5 de unde va contribui atat la aparare cat si la atac, pe ambele flancuri, profitand de slabiciunea campurilor albe din pozitia negrului.
Intrucat nu banuieste planul strategic viclean al albului, negrul nu incearca sa opreasca aceasta manevra solitara a nebunului alb, caci deocamdata nimic nu prevesteste colaborari periculoase ale lui cu alte piese albe.
24. Nd1-a4+ Re8-d8
25. Td5-f5 Tb8-b7
26. Na4- c6 Tb7-e7
Profitand de timpul cheltuit de alb pentru a-si aduce nebunul pe flancul damei la un pas de campul de destinatie d5, dupa multe mutari de simpla aparare negrul a reusit sa creeze o amenintare reala, atacul dublu dama-turn asupra pionului e3. Dar in timp ce manevra nebunului alb se va dovedi curand fructuoasa, aceasta amenintare a negru- lui nu pune probleme adversarului, fiind usor de aparat.
27. e3-e4 De6-g6
Pionul atacat e3 se pune la adapost inaintand pe un camp bine aparat. si elibereaza linia a treia pentru transferul rapid al figurilor grele albe pe flancul damei. Dama neagra se pozitioneaza pe diagonala pe care se afla si regele advers pentru a bloca prin legare de el inaintarea in continuare a pionului alb central si mutarea turnului f5 dupa o eventuala inaintare a acestui pion.
28. Nc6-d5 Rd8-e8
De pe campul central d5 nebunul stapaneste campurile albe ale inamicului.
29. Df4-f3! h7-h6
30. Th4-h1 a7-a6
31. Th1-f1 f7-f6
Neputand sa mai apere pionul din f7, negrul se decide sa-l sacrifice cu un oarecaew folos: intreruperea actiunii distrugatoare a damei si turnurilor albe pe coloana « f ».
32. g5: f6 Te7-c7
Negrul spera sa joace h: g si sa elibereze turnul din h8 care nu are pe unde intra in joc. Acum nu mai exista nici aceasta posibilitate. Dupa o scurta rezistenta disperata, negrul va fi invins.
33. Df3-a3 ! Dg6 : g2
34. Da3 : a6 Re8-d8
35. Da6-a8+ Tc7-c8
36. Da8-b7 Tc8-c7
37. Db7-b8+ Tc7-c8
38. Db8:b6+ Rd8-e8
39. Db6-b7 Re8-d8
40. Nd5-e6 Tc8-c7
41. Db7-b8+ Tc7-c8
42. Db8:c8 mat.
Rezumat
Incercand sa creeze de la inceput complicatii tactice, atacand prematur, din primii 7 tempo negrul a cheltuit 5 cu mutari care nu au adus piese noi in joc, pe campuri de pe care sa colaboreze in manevre active, de atac Mutat repetet, calul sau n-a adus nici un castig si a iesit repede de pe tabla, iar pionul in plus obtinut de dama sa intr-o incursiune solitara in tabara adversa nu compenseaza pierderea de tempo in deschidere, cand fiecare tempo trebuie folosit cu maximum de efecte pozitive in pozitie, ca intr-o acerba cursa contra cronometru.
Dupa 17 mutari, negrul avea o singura piesa activa : dama ; celelalte figuri erau inca pe campurile initiale iar regele sau nu putea fi pus la adapost prin rocada fiind oprit de dama adversa. Albul incheiase deja deschiderea, facuse rocada si avea patru figuri active, plus trei pioni gata de atac, cei de pe coloanele « e », « f » si « g ». Ele ocupau campuri de pe care nu se impiedicau reciproc si aveau suficient de mult spatiu de manevra ca sa poata coopera armonios in vederea indeplinirii planului strategic de joc. Albul era gata de atac pe flancul regelui.
Pana la urma negrul a rezistat cu greu atacului pe flancul regelui, dar a trebuit sa dea inapoi pionul in plus castigat in deschidere iar pozitia regelui sau a ramas foarte vulnerabila. Pentru a indeparta si dama neagra de la apararea lui, albul a sacrificat pionul din g2 si pe neasteptate a atacat decisiv cu dama si nebunul central pe celalalt flanc aparat numai de un turn advers. Datorita pozitiei lor necoordonate de un plan strategic, figurile negre au ramas lipsite de forta de joc si au asistat neputincioase la incercuirea si capturarea regelui lor.
Brasov, 19.10.2008
Popularitatea mondiala de care se bucura fotbalul si sahul se explica, printre altele, prin deosebita lor spectaculozitate, prin numarul foarte mare de posibilitati oferite jucatorilor de a imagina planuri de lupta strategice si lovituri tactice. In ambele sporturi partile beligerante incearca permanent sa surprinda adversarul cu manevre neasteptate, viclene. In partida ce urmeaza albul foloseste acelasi plan strategic ca in partida comentata anterior. La finalizarea lui albul utilizeaza o idee ingenioasa pe care calculatorul nu a putut probabil sa o sesizeze.
Partida nr. 2
Alb : Constantin V. Mihaescu Negru : Calculator
1. d2-d4 Cg8-f6
2. c2-c3 b7-b6
3. Nc1-g5 Cf6-e4
Albul a folosit primii doi tempo pentru a crea un lant de pioni bine aparat astfel incat sa nu fie nevoie ca in mutarile urmatoare sa-i apere cu figuri, lasand acestora maxima libertate de miscare pentru a ocupa cele mai potrivite campuri conform planului. Al treilea tempo il foloseste pentru a plasa nebunul in cea mai agresiva pozitie si unde nu impiedica dezvoltarea rapida a celorlalte figuri albe.
4. h2-h4! Ce4 : g5
In loc sa piarda un tempo cu retragerea sau apararea nebunului cu o alta figura, albul il ofera la schimb pe calul activ al negrului. Acceptand schimbul, negrul pierde cei trei tempo folositi pentru a-l aduce pe campul g5, in timp ce albul iroseste numai un tempo. Albul castiga astfel doi tempo in plus fata de adversar, utili pentru aducerea rapida a pieselor in joc.
5.h4 : g5 e7-e6
Incapabil sa conceapa planuri strategice complexe, calculatorul urmareste cu prioritate castigul de material. In acest scop el analizeaza rapid ce piese adverse nu sunt aparate sau sunt aparate insuficient si le ataca simplu sau prin combinatii tactice..Acum negrul ataca pionul g5 cu dama si pregateste inca un atac asupra lui cu nebunul de campuri negre.
6. g5-g6 !! f7 : g6
Apararea pionului g5 ar fi cheltuit cativa tempo, ar fi intarziat si stanjenit dezvoltarea armonioasa conform planului strategic a pieselor albe si ar fi cedat initiativa negrului. De aceea albul il sacrifica inaintand cu el pe un camp de pe care nu poate fi luat decat cu pretul dezorganizarii lantului de pioni si creerii de noi slabiciuni negre pe flancul regelui.
7. Dd1-c2 ! Dd8-f6
Albul preia initiativa si nu o va mai ceda pana la sfarsitul partidei. El ameninta 8. T : h7 T : h7 8. D : g6+ Re7 10. D : :h7 si negrul restituie pionul sacrificat de alb si ramane co o pozitie proasta. Pentru a se apara, negrul este obligat sa iasa prematur cu dama in joc unde piesele albe o vor ataca imediat prilejuindu-i noi pierderi de tempo pentru retragerea sau apararea ei.
8. e2-e4 Nc8-b7
Albul ameninta continuarea inaintarii pionului la e5 de unde ataca dama neagra cu tempo si deschide diagonala b1-h7 pentru atacul dublu cu dama si nebunul de campuri albe asupra pionilor si campurilor slabe g6 si h7. Negrul isi activeaza nebunul eliberand totodata campul pe care eventual va fi pus la adapost regele negru prin rocada mare.
9. e4-e5 Df6-g5
Albul isi consolideaza cu tempo lantul de pioni ce va apara flancul unde se va adaposti regele sau in timpul atacului dezlantuit pe celalalt flanc. Nevoit sa fuga cu dama de pe campul atacat, negrul o plaseaza pe un camp de unde ataca inca o data pionul slab din g2 si totodata impiedica rocada mare a albului. Din pacate insa pentru negru nici pe campul g5 dama lui nu are liniste…
10. Cg1-h3 Dg5-h6
Calul alb iese la joc pe un camp de pe care castiga si el un tempo in plus fata de adversar deoarece ataca dama acestuia si o obliga sa se retraga din nou. In retragere, dama neagra pastreaza controlul asupra diagonalei c1-h6 de pe care impiedica rocada mare a albului.
11. Cb1-d2 c7-c5
Albul scoate al doilea cal in joc pe un camp de pe care fereste rocada mare pe care o pregateste de atacul damei negre facand inutila pozitionarea acesteia pe campul h6. In replica, negrul face o mutare buna de atac pe flancul pe care albul se pregateste sa faca rocada, sperand ca din cauza complicatiilor tactice ce apar sa-l impiedice sa o faca.
12. 0-0-0 ! c5 : d4
Constatand ca planul sau strategic poate integra cu succes complicatiile tactice pregatite de adversar, albul continua curajos cu rocada mare. Prin aceasta mutare regele este suficient protejat si albul aduce in joc in centru si pe flancul regelui inca un turn in sprijinul atacului. Pionul negru reuseste sa sparga lantul de pioni ce apara regele alb, dar spartura se va dovedi nu indeajuns de periculoasa pentru acesta, intrucat negrul nu are in preajma si alte piese ca sa continuie atacul.
13. f2-f4 !! d4 : c3
Albul nu pierde timp cu recuperarea celui de al doilea pion sacrificat. Pe tempoul cheltuit de negru pentru a mai musca o data din lantul de pioni de aparare al regelui sau, albul incercuieste cu inca o piesa dama neagra, pregatind cu viclenie capturarea ei, intentie greu sau poate chiar imposibil de sesizat de catre adversarul calculator.
14. b2 : c3 Nf8-e7
Albul captureaza viteazul pion advers pentru a proteja cu pionul sau coloana pe care se afla dama si regale, cele mai valoroase piese ale sale, evitand asfel pierderi de tempo pentru apararea lor impotriva unui eventual atac cu turnul negru pe aceasta coloana. Apreciind corect ca nu are sanse de a continua atacul si ca piesele sale de pe flancul regelui sunt inca inactive, negrul scoate inca o piesa in joc si pregateste rocada mica.
15. Cd2-e4 0-0
Albul continua sa-si plaseze figurile in pozitiile cele mai active posibil, crescand cu fiecare mutare presiunea asupra pozitiei inamice. Negrul isi pune linistit regele la adapost, ignorand plasa pe care albul o intinde in jurul damei negre cu scopul de a o captura cu pierderi minime de material si a castiga apoi partida in final.
16. g2-g3 Tf8-f5
Albul consolideaza lantul de pioni ce inconjoara dama neagra si elibereaza campul g2 pe care intentioneaza sa plaseze nebunul si sa incheie astfel pregatirile pentru lovitura de gratie. Negrul ataca pionul alb de pe campul e5 care nu este aparat intrucat pionul aparator de pe campul f4 este legat de rege de catre dama neagra
17. Rc1-b1 Th5-g5
Albul scoate regele din legatura creata de dama neagra, dezleaga pionul legat f4 si restabileste astfel apararea pionului e5. Negrul isi activeaza turnul pe coloana ‘’h’’ si dubloeaza atacul asupra calului alb de pe campul h3.
18. Nf1-g2 Nb7-c6
Albul a incheiat mobilizarea tuturor figurilor la lupta si este gata de a porni atacul decisiv asupra pozitiei adversarului. Negrul are inca doua figuri in afara jocului, pe pozitiile initiale iar cele scoase la lupta nu colaboreaza indeajuns intre ele astfel incat sa puna probleme serioase albului.De aceea el se multumeste doar sa se apere impotriva amenintarii albului 19. Cf6+ g :f 20. N :b7 si negrul pierde turnul a8 si partida. Asa cum veti vedea, din acest moment negrul nu mai are mutari de aparare suficient de bune ca sa evite prabusirea pozitiei sale.
19. Chg5 ! a7-a6
Albul blocheaza si ultima posibilitate a damei negre de a se salva : sacrificiul pionului g6 prin inaintarea lui si fuga ei prin campul lasat liber g6. Acum negrul este complet lipsit de mutari bune si asteapta resemnat executia. El mai continua sa joace numai pentru ca e calculator si nu stie sa cedeze sportiv partida, cum peocedeaza jucatorii umani.
20. Ng2-f3 a6-a5
La prima vedere albul urmareste sa castige calitatea schimband nebunul pe turnul negru din h5, caci acesta nu poate sa ia la h1 intrucat turnul luat ar fi inlocuit de celalalt turn al albului care ar ataca dama neagra ce nu mai are cum sa se apere. In realitate albul urmareeste mult mai mult : fortarea schimbului de turnuri si capturarea damei.
21. g3-g4 Th5-h4
Acesta este momentul in care din toate cele douasprezece piese ale albului numai regele si cei doi pioni care-l apara nu participa la lovitura decisiva ce incepe cu mutarea aparent modesta a albului. Mutarea negrului este fortata, asa cum vor fi si urmatoarele trei mutari ale sale
22. Th1: h4 Dh6 : h4
23. Td1-h1 Ne7 : g5
24. f4 : g5 Dh4 : h1
25. Nf3 : h1 Cb8-a6
Planul strategic al albului a reusit si urmare lui negrul a trebuit sa-si shimbe dama pe un turn alb. Avantajul albului a fost suficient de mare ca finalul sa nu-i puna probleme. A mai urmat : 26. Ng2 Tb8 27. Cd6 N :g2 28. D ;g2 Cc5 29. De2 a4 30. Ce4 Rf7 31. Rb2 Re7 32. Ra3 Tc8 33. c4 h5 34. g :h C :e4 35. D:e4 g:h 36. g6! Th8 37. Dh4 Re8 38. R:a4 d5 39. e:d Th6 40. De7 mat.
Inca o partida care incearca sa demonstreze eficienta superioara a jocului bazat si pe idei strategice fata de cel bazat numai pe idei tactice. La fel si in viata: suntem cu atat mai puternici cu cat reusim mai bine sa intocmim si planuri fezabile pe termen lung si in mod consecvrnt, zi de zi, pas cu pas, sa ne organizam eficient activitatea, sa facem tot ce este omeneste posibil pentru a le infaptui. In acest sens de mare ajutor ne este blogul intitulat "Legea universala a organizarii" de acelasi autor care ne ofera modelul dupa care trebuie sa ne construim sistemele capabile sa realizeze aceste planuri si totodata ne permite sa luam rapid numai decizii bune si foarte bune,
In loc sa piarda un tempo cu retragerea sau apararea nebunului cu o alta figura, albul il ofera la schimb pe calul activ al negrului. Acceptand schimbul, negrul pierde cei trei tempo folositi pentru a-l aduce pe campul g5, in timp ce albul iroseste numai un tempo. Albul castiga astfel doi tempo in plus fata de adversar, utili pentru aducerea rapida a pieselor in joc.
5.h4 : g5 e7-e6
Incapabil sa conceapa planuri strategice complexe, calculatorul urmareste cu prioritate castigul de material. In acest scop el analizeaza rapid ce piese adverse nu sunt aparate sau sunt aparate insuficient si le ataca simplu sau prin combinatii tactice..Acum negrul ataca pionul g5 cu dama si pregateste inca un atac asupra lui cu nebunul de campuri negre.
6. g5-g6 !! f7 : g6
Apararea pionului g5 ar fi cheltuit cativa tempo, ar fi intarziat si stanjenit dezvoltarea armonioasa conform planului strategic a pieselor albe si ar fi cedat initiativa negrului. De aceea albul il sacrifica inaintand cu el pe un camp de pe care nu poate fi luat decat cu pretul dezorganizarii lantului de pioni si creerii de noi slabiciuni negre pe flancul regelui.
7. Dd1-c2 ! Dd8-f6
Albul preia initiativa si nu o va mai ceda pana la sfarsitul partidei. El ameninta 8. T : h7 T : h7 8. D : g6+ Re7 10. D : :h7 si negrul restituie pionul sacrificat de alb si ramane co o pozitie proasta. Pentru a se apara, negrul este obligat sa iasa prematur cu dama in joc unde piesele albe o vor ataca imediat prilejuindu-i noi pierderi de tempo pentru retragerea sau apararea ei.
8. e2-e4 Nc8-b7
Albul ameninta continuarea inaintarii pionului la e5 de unde ataca dama neagra cu tempo si deschide diagonala b1-h7 pentru atacul dublu cu dama si nebunul de campuri albe asupra pionilor si campurilor slabe g6 si h7. Negrul isi activeaza nebunul eliberand totodata campul pe care eventual va fi pus la adapost regele negru prin rocada mare.
9. e4-e5 Df6-g5
Albul isi consolideaza cu tempo lantul de pioni ce va apara flancul unde se va adaposti regele sau in timpul atacului dezlantuit pe celalalt flanc. Nevoit sa fuga cu dama de pe campul atacat, negrul o plaseaza pe un camp de unde ataca inca o data pionul slab din g2 si totodata impiedica rocada mare a albului. Din pacate insa pentru negru nici pe campul g5 dama lui nu are liniste…
10. Cg1-h3 Dg5-h6
Calul alb iese la joc pe un camp de pe care castiga si el un tempo in plus fata de adversar deoarece ataca dama acestuia si o obliga sa se retraga din nou. In retragere, dama neagra pastreaza controlul asupra diagonalei c1-h6 de pe care impiedica rocada mare a albului.
11. Cb1-d2 c7-c5
Albul scoate al doilea cal in joc pe un camp de pe care fereste rocada mare pe care o pregateste de atacul damei negre facand inutila pozitionarea acesteia pe campul h6. In replica, negrul face o mutare buna de atac pe flancul pe care albul se pregateste sa faca rocada, sperand ca din cauza complicatiilor tactice ce apar sa-l impiedice sa o faca.
12. 0-0-0 ! c5 : d4
Constatand ca planul sau strategic poate integra cu succes complicatiile tactice pregatite de adversar, albul continua curajos cu rocada mare. Prin aceasta mutare regele este suficient protejat si albul aduce in joc in centru si pe flancul regelui inca un turn in sprijinul atacului. Pionul negru reuseste sa sparga lantul de pioni ce apara regele alb, dar spartura se va dovedi nu indeajuns de periculoasa pentru acesta, intrucat negrul nu are in preajma si alte piese ca sa continuie atacul.
13. f2-f4 !! d4 : c3
Albul nu pierde timp cu recuperarea celui de al doilea pion sacrificat. Pe tempoul cheltuit de negru pentru a mai musca o data din lantul de pioni de aparare al regelui sau, albul incercuieste cu inca o piesa dama neagra, pregatind cu viclenie capturarea ei, intentie greu sau poate chiar imposibil de sesizat de catre adversarul calculator.
14. b2 : c3 Nf8-e7
Albul captureaza viteazul pion advers pentru a proteja cu pionul sau coloana pe care se afla dama si regale, cele mai valoroase piese ale sale, evitand asfel pierderi de tempo pentru apararea lor impotriva unui eventual atac cu turnul negru pe aceasta coloana. Apreciind corect ca nu are sanse de a continua atacul si ca piesele sale de pe flancul regelui sunt inca inactive, negrul scoate inca o piesa in joc si pregateste rocada mica.
15. Cd2-e4 0-0
Albul continua sa-si plaseze figurile in pozitiile cele mai active posibil, crescand cu fiecare mutare presiunea asupra pozitiei inamice. Negrul isi pune linistit regele la adapost, ignorand plasa pe care albul o intinde in jurul damei negre cu scopul de a o captura cu pierderi minime de material si a castiga apoi partida in final.
16. g2-g3 Tf8-f5
Albul consolideaza lantul de pioni ce inconjoara dama neagra si elibereaza campul g2 pe care intentioneaza sa plaseze nebunul si sa incheie astfel pregatirile pentru lovitura de gratie. Negrul ataca pionul alb de pe campul e5 care nu este aparat intrucat pionul aparator de pe campul f4 este legat de rege de catre dama neagra
17. Rc1-b1 Th5-g5
Albul scoate regele din legatura creata de dama neagra, dezleaga pionul legat f4 si restabileste astfel apararea pionului e5. Negrul isi activeaza turnul pe coloana ‘’h’’ si dubloeaza atacul asupra calului alb de pe campul h3.
18. Nf1-g2 Nb7-c6
Albul a incheiat mobilizarea tuturor figurilor la lupta si este gata de a porni atacul decisiv asupra pozitiei adversarului. Negrul are inca doua figuri in afara jocului, pe pozitiile initiale iar cele scoase la lupta nu colaboreaza indeajuns intre ele astfel incat sa puna probleme serioase albului.De aceea el se multumeste doar sa se apere impotriva amenintarii albului 19. Cf6+ g :f 20. N :b7 si negrul pierde turnul a8 si partida. Asa cum veti vedea, din acest moment negrul nu mai are mutari de aparare suficient de bune ca sa evite prabusirea pozitiei sale.
19. Chg5 ! a7-a6
Albul blocheaza si ultima posibilitate a damei negre de a se salva : sacrificiul pionului g6 prin inaintarea lui si fuga ei prin campul lasat liber g6. Acum negrul este complet lipsit de mutari bune si asteapta resemnat executia. El mai continua sa joace numai pentru ca e calculator si nu stie sa cedeze sportiv partida, cum peocedeaza jucatorii umani.
20. Ng2-f3 a6-a5
La prima vedere albul urmareste sa castige calitatea schimband nebunul pe turnul negru din h5, caci acesta nu poate sa ia la h1 intrucat turnul luat ar fi inlocuit de celalalt turn al albului care ar ataca dama neagra ce nu mai are cum sa se apere. In realitate albul urmareeste mult mai mult : fortarea schimbului de turnuri si capturarea damei.
21. g3-g4 Th5-h4
Acesta este momentul in care din toate cele douasprezece piese ale albului numai regele si cei doi pioni care-l apara nu participa la lovitura decisiva ce incepe cu mutarea aparent modesta a albului. Mutarea negrului este fortata, asa cum vor fi si urmatoarele trei mutari ale sale
22. Th1: h4 Dh6 : h4
23. Td1-h1 Ne7 : g5
24. f4 : g5 Dh4 : h1
25. Nf3 : h1 Cb8-a6
Planul strategic al albului a reusit si urmare lui negrul a trebuit sa-si shimbe dama pe un turn alb. Avantajul albului a fost suficient de mare ca finalul sa nu-i puna probleme. A mai urmat : 26. Ng2 Tb8 27. Cd6 N :g2 28. D ;g2 Cc5 29. De2 a4 30. Ce4 Rf7 31. Rb2 Re7 32. Ra3 Tc8 33. c4 h5 34. g :h C :e4 35. D:e4 g:h 36. g6! Th8 37. Dh4 Re8 38. R:a4 d5 39. e:d Th6 40. De7 mat.
Inca o partida care incearca sa demonstreze eficienta superioara a jocului bazat si pe idei strategice fata de cel bazat numai pe idei tactice. La fel si in viata: suntem cu atat mai puternici cu cat reusim mai bine sa intocmim si planuri fezabile pe termen lung si in mod consecvrnt, zi de zi, pas cu pas, sa ne organizam eficient activitatea, sa facem tot ce este omeneste posibil pentru a le infaptui. In acest sens de mare ajutor ne este blogul intitulat "Legea universala a organizarii" de acelasi autor care ne ofera modelul dupa care trebuie sa ne construim sistemele capabile sa realizeze aceste planuri si totodata ne permite sa luam rapid numai decizii bune si foarte bune,
Brasov, 12 ian. 2009
